România reacționează la avertismentele Rusiei. Ce mesaj transmite MAE român Moscovei

„Declarația domnului Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare și controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate. Pozițiile părții române, a celei americane și a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilității de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federației Ruse, cât și publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la București a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare și conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida „Dialoguri@MAE„, România și SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum și utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU și ale dreptului internațional”, se arată în precizările de presă transmise marți de MAE.

Ministerul român de externe menționează că „acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilității antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate”.

„Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ținte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării și testării interceptorilor care angajează ținte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasați la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În același timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost și nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiți pentru angajarea țintelor aeriene”, se precizează în comunicat.

MAE amintește totodată că „Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.

„Pe fondul proliferării amenințărilor balistice și a interesului continuu al actorilor statali și non-statali de a testa și dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilității NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA și, deci, și baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creștere a stabilității și securității regionale și internaționale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federația Rusă, așa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română și de partea americană, ci amenințări cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic”, se mai arată în comunicatul MAE.

Ministerul de Externe mai spune că toate aceste elemente și precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice „Dialoguri@MAE” amintite mai sus, dar și în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă.

Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) „riscă să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

„Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forțelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus.

„Statele Unite și România trebuie să înțeleagă amploarea reală a responsabilității acestui sistem și să își dea seama că pot renunța la acest plan cât nu este prea târziu”, a adăugat Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârșitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaționalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecție NATO în regiune. „În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanța facilității de la Deveselu, pe care o vom operaționaliza până la sfârșitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacității României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecție al NATO în regiune”, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferințe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfășurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.

În iulie 2014, Rusia avertiza că are „numeroase nemulțumiri” față de Statele Unite privind Tratatul INF. „Nemulțumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune și în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenției în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenționează să le instaleze în Polonia și România în cadrul sistemului antibalistic. „Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.